Platforma ASIST

CERCETĂRI PRIVIND PRIVIND ANALIZA AMPRENTEI DE APĂ A CONSUMATORILOR DIN ROMÂNIA

Descrierea cercetării:

Apa este unul dintre elementele vitale ale vieții. Este necesară pentru băut, pentru pregătirea hranei, pentru spălat și pentru condiții sănătoase de igienă și sanitație. Fără apă, viața nu poate fi susținută mai mult de câteva zile, iar absența rezervelor suficiente de apă crește răspândirea bolilor. Astfel, alimentările menajere cu apă sunt cerințe extrem de fundamentale.

În întreaga lume, apa nesigură, salubritatea și igiena reprezintă încă o povară pentru sănătate – în 2020, 26% din populația lumii nu avea acces la apă potabilă sigură, 46% dintre oameni nu aveau acces la utilități sanitare sigure și 29% din lume nu au avut posibilitatea de a folosi apă și săpun acasă pentru igiena personală (Gherhes et al., 2021; SDG 6, 2021). Acesta este motivul pentru care apa este unul dintre obiectivele cheie ale Agendei 2030 a Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă, în principal ODD 6 – Apă curată și sanitație (ONU, 2015). În plus, 2,3 miliarde de oameni au trăit în țări cu stres de apă în 2018, prin urmare, este de maximă importanță să se asigure disponibilitatea și gestionarea durabilă a apei și a canalizării pentru toți (ONU, 2015).

Sursele de apă dulce ale Europei sunt: 88,2% provenite din râuri și ape subterane, 10,3% din rezervoare și 1,5% provenite din lacuri. Cu toate acestea, aceste resurse sunt extrem de vulnerabile la variațiile climatice, poluarea, urbanizarea și consumul iresponsabil al locuitorilor (Agenția Europeană de Mediu, 2018). Deși cel mai mare consumator de apă la nivel global este sectorul agricol, consumul casnic de apă dulce a crescut cu 600% în perioada 1960-2014 (World Resources Institute, 2020). Pe continentul european, italienii folosesc cea mai mare cantitate de apă de la robinet pe zi, însumând până la 243 l, în timp ce românii ocupă ultimul loc, folosind în jur de 74 l/zi (Statista, 2019).

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a satisface nevoile de bază de apă pe zi, o persoană are nevoie de între 50 și 100 l (UNDESA, 2014). Utilizarea apei dulci în România se încadrează în valorile recomandate, însă acest lucru nu înseamnă că apa este utilizată eficient și că fiecare locuitor are acces la apă sigură. Doar 70,9% din populația României este conectată la sistemul public de apă, ceea ce înseamnă că aproximativ 5,6 milioane de cetățeni nu au acces la apă publică (INS, 2019).

În prezent, în literatura științifică disponibilă, nu există un studiu cuprinzător privind utilizarea apei menajere. Având în vedere limitele datelor disponibile pentru România, acest studiu exploratoriu va obține o perspectivă directă asupra consumului menajer de apă în România și va încerca să tragă concluzii pentru a completa literatura limitată despre acest subiect. Această cercetare își propune să ofere o perspectivă asupra comportamentului românesc față de utilizarea apei menajere. Pentru a realiza acest lucru, cercetarea va analiza în primul rând preocupările comune în ceea ce privește modul în care apa este utilizată la nivel casnic, cum ar fi locul în care apa se risipește cel mai mult și cantitatea de apă utilizată. Studiul va merge mai departe asupra modalităților durabile de utilizare a apei și a dorinței consumatorilor de a se implica în astfel de practici.

Scopul cercetării:

Prin intermediul acestui proiect, ne propunem să analizăm care este situația actuală a apei uzate din România, precum și amprenta ei de carbon, pentru a contribui la dezvoltarea acțiunilor care ar putea fi implementate și desigur, pentru a genera scenarii posibile în cadrul cărora amprenta de mediu asociată acestei resurse s-ar putea reduce.

Obiective:

O1.Realizarea unui studiu privind evoluția consumului de apa în România dupa 1990.
O2. Realizarea unui studiu cantitativ privind atitudinea consumatorilor din Romania în vederea stabilirea amprentei consumului de apă.
O3. Cercetare privind contribuția economiei circulare în ceea ce privește apele uzate.
O4. Cercetare privind impactul reutilizări apelor gri asupa reducerea amprentei de carbon generate.
O5. Identificarea modelelor de bune practici în ceea ce privește prevenirea și gestionarea apelor uzate din România.
O6. Generarea unor scenarii posibile pentru reducerea generării apelor uzate care ar duce la reducerea amprentei de carbon.

Despre coordonatorul cercetării:

Coordonatorul proiectului de cercetare cu numărul 531/25.11.2021 este Dr. Oana-Alina CIOMOȘ, Asistent cercetare: Daiana SEITOAR, email: daiana.seitoar@ircem.ro, telefon 0740265737, website: https://www.ircem.ro/despre-noi/echipa/

Parteneri:

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României
Universitatea Babeș-Bolyai

Durata contractului:

48 de luni